Judeţul Tecuci


JUDEŢUL TECUCI

 
CULTURA  –  RELIGIE  –  ADMINISTRAŢIE  –  PRINCIPALELE AŞEZĂRI – TOP

Starea populaţiei . După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul Tecuci  numără 157.079 locuitori

Populatia judetului este repartizata astfel: 

a)  Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 157.079 77.751 79.328
1. Orasul Tecuci 17.259 8.807 8.362
Total rural 138.820 68.854 70.966
1. Plasa Homocea 28.478 13.005 14.582
2. Plasa Ivesti 70.548 34.806 35.742
3. Plasa Podul-Turcului 40.785 20.143 20.642

b)  Pe grupe de vârsta: 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 157.079 30 – 49 de ani 34.085
0 – 9 ani 46.993 50 – 69 de ani 14.749
10 – 29 ani 58.026 70 de ani si peste 2.600
    Vârsta nedeclarata 626

Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul Tecuci după  cifrele publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt următoarele : 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
7.195 4.219 2.976 43,6 25,6 18,0
1931 158.413 6.887 4.220 2.667 43,5 26,6 16,9
1932   161.806 7.686 4.406 3.280 47,5 27,2 20,3
1933   164.529 7.128 3.578 3.550 43,3 21,7 21,6
1934   168.401 7.433 4.251 3.182 44,1 25,2 18,0
1935   170.737 6.843 4.642 2.201 40,1 27,2 12,9
1936   173.326   7.000 4.940 2.060 40,4 28,5 11,9

La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului Tecuci a fost de 175.882 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 157.079 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 18.803 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, adică o creştere de 12,0 %. 

Judeţul Tecuci – ECONOMIA         începutul paginii 

Judeţul Tecuci are un caracter exclusiv agricol. Viţa de vie se cultivă intens. 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 240.800 ha.

Suprafaţa arabilă este de 152.370 ha, adică 63,43 % din suprafaţa judeţului şi 0,52  % din suprafaţa totală a ţării.

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 15.250 ha, adică 9,98 %, iar mica proprietate 137.480 ha, adică 90,02 %.

Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 135.304 ha, astfel repartizate:

  • Porumbul ocupă 78.537 ha cu o producţie de 534.051 chintale (prod. medie 6,8 chint la ha).
  • Ovăzul ocupă 22.659 ha cu o producţie de 104.231 chintale, (adică o producţie medie la ha de 4,6 chint.).
  • Orzul ocupă 17.496 ha, cu o producţie de 102.896 chintale (prod. media la ha 5,8 chint.).
  • Grâul ocupă 16.324 ha cu o producţie de 138.376 chintale ( prod. medie la ha 8,4 chint.).
  • Secara  ocupă 154 ha, iar meiul 109 ha. Măturile 24 ha, hrişca 1 ha.

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 9.886 ha. Din această suprafaţă dughia  ocupă 6.575 ha, cu o producţie de 128.212 chint. (media la ha 19,5 chint.). Lucerna  ocupă 888 ha, cu o producţie de 27.084 chint. fân (media la ha 30,5 chint) şi 30 chint. sămânţă. Alte fâneţe cultivate ocupă 2.268 ha, cu o producţie de 42.638 chintale, (media la ha este de 18,8 chint.). 

Plantele alimentare ocupă 4.640 ha.  Din această suprafaţă fasolea  ocupă 2.703 ha, cu o producţie de 14.866 chintale. Pepenii verzi şi galbeni  ocupă 644 ha, cu o producţie de 49.781 chint. (media la ha 77,3 chint.).

Fasolea printre porumb dă o producţie de 45.318 chint, iar dovlecii printre porumb  dau o producţie de 369.565 chintale.

Plantele industriale ocupă 933 ha. Din această suprafaţă  floarea soarelui  ocupă 297 ha, cu o producţie de 2.495 chint., cu o medie la ha de 8,4 chint.

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (240.800 ha) ogoarele sterpe ocupă 1.967 ha.

  • Fâneţele naturale ocupă 2.088 ha cu o producţie de 36.331 chint (media la ha 17,4 chint).
  • Păşunile ocupă 13.816 ha.
  • Pădurile ocupă  30.645 ha.
  • Livezile  de pruni ocupă 338 ha.
  • Alţi pomi  fructiferi ocupă 890 ha.
  • Viţa de vie ocupă 8.978 ha, din care viile pe rod 7.870 ha cu o producţie de 551.061 hl (prod medie  la ha 70,0 hl).

Creşterea animalelor. În judeţul Tecuci se aflau în 1935 :

16.019 cai, 42.754 boi, 38 bivoli, 103.075 oi, 1.470 capre, 30.834 porci, 2.610 stupi sistematici şi 4.200 stupi primitivi. 

Industrie. 2 mori sistematice, 89 mori ţărăneşti, 2 fabrici de spirt (Tecuci şi Podul Turcului), 1 de pielărie, 1 de cherestea, 2 de lumânări, 1 de cărămidă (toate la Tecuci). 

Drumuri. Judeţul Tecuci este străbătut de o reţea totală de drumuri de 844 km 175 m, repartizată astfel :

  • Drumuri naţionale 81 km 264 m întreţinute de Direcţia Generală a Drumurilor şi pietruite în întregime.
  • Drumuri judeţene 407 km 745 m , din care o reţea de 235 km  947 m pietruiţi sunt întreţinuţi de Administraţia judeţului, iar 1 km 050 m sunt întreţinuţi de oraşul Tecuci.
  • Drumuri comunale 355 km 166 m.

Lungimea podurilor  este de 4.024,00 metri.

Prin judeţ trec 3  drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

1. Susita – Tecuci – Bârlad

2. Focsani – Hanul Conache – Galati

3. Tecuci – Hanul Conache

Cale ferată. Judeţul Tecuci  este străbătut  de o reţea totală de cale ferată de 79 km, din care 12  km linii principale duble şi 67 km linii principale simple.

Itinerarii principale : Accelerate : Bucureşti – Iaşi – Chişinău (Kiev, Moscova)

Staţii principale: Tecuci

Poştă, telegraf, telefon. 6 oficii P.T.T. de stat, la Tecuci, Găiceana, Iveşti, Nicoreşti, Podul Turcului şi Stăniseşti, 1 agenţie specială (Berheci)  şi 3 gări cu serviciu poştal.

Oficii telefonice: Tecuci, Găiceana, Iveşti, Nicoreşti, Podul Turcului, Stăniseşti şi Berheci.

 Statiuni climatice, balneare, turism.

Judeţul Tecuci nu aduce o contribuţie mai de seamă la drumeţia românească.

Singură valea Siretului face excepţie : începând de la Corni şi până mai jos de Schitu Sihastru, luncile ei terminate în păduri şi mărginite de dealuri, etajate în terase domoale, oferă drumeţului un peisagiu odihnitor : toamna şi primăvara îndeosebi, o rară coloare şi poezie.

Judeţul Tecuci – CULTURA      începutul paginii 

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 120.730 locuitori din care 56 % sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 71,4 % bărbaţi ştiutori de carte şi 40,3 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea : 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 0,9 0,5
•  Primara 70,7 93,2
•  Secundara 15,5 3,9
•  Profesionala 9,4 2,0
•  Universitara 2,4 0,3
•  Alte scoli superioare 1,1 0,1

Învăţământ.  Populaţia şcolară a judeţului  Tecuci (între 5 şi 18 ani) a fost în 1934 de 42.929 locuitori ( 3.570 mediul urban şi 39.359 mediul rural) 

  • Şcoli secundare : 1 liceu de băieţi, 1 liceu de fete, 1 gimnaziu comercial, un gimnaziu industrial de băieţi, 1 gimnaziu industrial de fete.
  • Şcoli primare. 202 din care 191 rurale şi 11 urbane, cu un număr total de 25.551 elevi şi 410 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).
  • Grădini de copii 12, dintre care 8 rurale şi 4 urbane, (11 de Stat şi 1 confesională), cu un număr total de 699 copii şi cu 12 conducătoare.

Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 27 cămine culturale.

Centrala Caselor Naţionale are organizaţii culturale în Nicoreşti-Târg şi Buciumeni.

Liga Culturală are secţiuni la Tecuci, Corod, Lieşti, Tudor Vladimirescu şi Ţepu.

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine  în judeţ 35 cămine culturale, 24 biblioteci, 3 societăţi muzicale,  adică în total 62 organizaţii culturale, dintre care 27 au personalitate juridică.

Alte instituţii culturale, la Tecuci. Fundaţia Culturală « Theodor şi Maria Cincu », Muzeul comunal de arheologie şi ştiinţe naturale, 1 ateneu cultural, 1 societate corală, 2 societăţi sportive, 1 societate de turism şi 1 secţie a Automobil Clubului.  

Judeţul Tecuci – RELIGIE        începutul paginii 

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 96,2 % sunt ortodocşi. 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 161 biserici ortodoxe, 1 capelă romano-catolică, 1 casă de rugăciune adventistă de ziua a şaptea şi 3 sinagogi.

2 schituri de călugări (Buciumeni şi Ploscuţeni), 1 mânăstire de maici (Buciumeni).

Instituţii bisericeşti. Judeţul Tecuci are 2 protopopiate ortodoxe cu reşedinţă la Tecuci şi Zeletin şi se află în jurisdicţia Arhiepiscopiei Iaşilor (Mitropolia Moldovei şi Sucevei).  

Judeţul Tecuci – ADMINISTRAŢIE        începutul paginii 

Judetul Tecuci Harta Organizare administrativă. Capitala judeţului Tecuci este oraşul Tecuci. Judeţul are 266 sate împărţite astfel: 

I. Plasa Brahasesti 37 sate.

II. Plasa Gaiceana 89 sate.

III. Plasa Ivesti 30 sate.

IV. Plasa Podul Turcului 77 sate.

V. Plasa Tecuci 33 sate.

Organizare judecătorească : Un tribunal la Tecuci cu o secţiune, 8 magistraţi şi 1 procuror, în circumscripţia Curţii de Apel din Galaţi. 

5  judecătorii la Tecuci, Iveşti, Podul Turcului, Stănişeşti, Găiceaua Târg, cu un total de 10 magistraţi.

Organizare sanitară.  Spitale de stat la Tecuci, Corni, Nicoreşti, Podul Turcului şi Iveşti-Târg.

Dispensare la Şerbăneşti, Găiceaua-Târg, Brăhăşeşti, Răchitoasa şi Stănişeşti.

Dispensar Judeţean, Dispensar Comunal, Serviciul Sanitar al judeţului şi Serviciul Sanitar al oraşului Tecuci.

Asistenţă şi prevedere socială.  Casa de Asigurări Sociale are 1 serviciu medical  la Tecuci, cu 3 medici.  Direcţia ocrotirilor din Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor sociale întreţine Azilul de bătrâni « Alecu şi Catina Atanasiu » din Tecuci şi Aşezământul  pentru ocrotirea bătrânilor şi infirmilor din Răchitoasa (160 ocrotiţi). 

În oraşul Tecuci mai activează : Soc. « Crucea Roşie », Oficiul I.O.V., Soc. “Principele Mircea”, Soc.
Pentru profilaxia tuberculozei, Soc. “Regina Elisabeta” şi 1 cămin de ucenici. 

PRINCIPALELE AŞEZĂRI        începutul paginii 

Tecuci,
capitala judeţului

Stema
Scut despicat. În primul cartier, pe albastru, un turn de veghe, de argint, Judetul Tecuci Stemaîn vârful unei coline, tot de argint; în cartierul al doilea, pe roşu, un iepure de aur, ridicat în două labe spre dreapta, având deasupra două stele de aur cu cinci raze.
Este o veche stemă rectificată, la care s-a adăugat movila dela Tecuci, care servea în vremurile cele mai vechi drept loc de veghe. Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu 5 turnuri.

Populaţie
Oraşul Tecuci avea în 1930, conform rezultatelor provizorii ale recensământului din acel an, 17.259 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 17.759 locuitori, indicând un spor natural de 500 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o creştere de 2,9%.
Economie
Industrie şi comerţ. 2 mori sistematice, 5 mori ţărăneşti, 1 fabrică de spirt, 1 de pielărie, 1 de cărămidă şi 2 fabrici de lumânări.

Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste: Moara Aron Igner (inv. 6),  Moara  « Izbânda Tecuciului » (inv.8), Fabrica de cărămidă  « Girot »  (inv. 6) şi Fabrica de pielărie Max W. Segall (inv. 6).

Oraşul Tecuci, capitala unui judeţ agricol, bogat în păduri şi podgorii, face comerţ de cereale, vinuri, animale şi produse animale. Bâlciu la 24 Iunie.

Instituţii de credit.
Banca Naţională (agenţie), Banca Federală  “Unirea”, Banca “Tecuciul”, Banca Sindicatului Agricol, Banca Sindicatului Viticol, Banca “Prevederea”,   Banca “Concordia”, Banca Comercială, Banca de Scont, Banca “ Frăţia”, Banca populară “Independenţa”, Banca  “Creditul Tecucian”,  Banca  “Creditul Mărunt”, Banca Agricultorilor, Casa Ţărănească.

Finanţe publice.
Bugetul oraşului pe exerciţiul 1936-37 prevede 16.447.120 lei venituri şi cheltuieli.

Cultură          

Învăţământ.
Liceul de băieţi “Dimitrie A. Sturdza », Liceul de fete « Tache şi Elena Anastasiu », Gimnaziu industrial de băieţi cu 3 secţii: fierărie, tâmplărie şi rotărie,
Gimnaziul industrial de fete « Tache şi Elena Anastasiu », Gimnaziu comercial de băieţi; 10 şcoli primare de fete şi băieţi şi 2 şcoli de copii mici.

Instituţii culturale.
Muzeul comunal de arheologie şi ştiinţe naturale « Mihail Dimitriu »,  Biblioteca comunală, Teatru-cinematograf comunal, Fundaţia Culturală  « Teodor şi Maria Cincu », Căminul Fundaţiei Culturale Regale «  Principele Carol », Căminul Ligii Culturale, Ateneul Cultural « Ştefan Petică », 1 soc. corală, 2 societăţi sportive, 1 soc. de turism şi 1secţie a Automobil-Clubului.

Ziare şi reviste.
« Curierul Tecuciului », « Cuvântul Nostru », « Buletinul oficial al judeţului Tecuci »,  « Pământ şi Vot ».

Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 8 biserici ortodoxe, 1 capelă romano-catolică, 1 casă de rugăciune a adventiştilor de ziua şaptea şi 3 sinagogi. Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat ortodox.

Administraţie
Oraşul Tecuci, capitala judeţului Tecuci, este situat la 78 km de Galaţi şi 220 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Bucureşti -Iaşi şi Galaţi – Cluj.

Instituţii publice.
Prefectură, Primărie, Tribunal, Serviciul judeţean de drumuri, Serviciul sanitar judeţean, Serviciul sanitar comunal, Serviciul veterinar judeţean, Serviciul veterinar comunal, Revizorat şcolar, Administraţie financiară, Percepţie fiscală, Cameră agricolă, cameră de industrie şi comerţ, Judecătorie, Poliţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Penitenciar.

Asociaţii.
Uniunea avocaţilor, Baroul avocaţilor, Corpul contabililor autorizaţi, Sfatul negustoresc, Soc. Corpului Didactic, Sindicatul Morarilor, Corporaţia meseriaşilor şi industriaşilor şi două asociaţii de pensionari.

Edilitate.
Oraşul Tecuci are uzină electrică şi apaduct, şi este pavat în parte.

Sănătate publică.
Spitalul „Anton Cincu”, Dispensar judeţean, Dispensar comunal.
Asistenţă şi prevedere socială. Soc. “Crucea Roşie”, Soc. “ Principele Mircea”, Oficiu I.O.V., Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Societatea “ Regina Elisabeta”,  Azilul de bătrâni şi bătrâne “Alecu şi Catina Anastasiu”, Cămin de ucenici. 

În sudul Tecucilor, şi singurul oraş al judeţului, se înşiră pe mai mulţi km o serie de sate mari, care formează un singur corp. Între acestea, cele mai importante sunt : Buceşti, Iveşti, Lieşti, care joacă un rol de târguşor. În regiunea de stepă sunt deasemenea 2 sate mari, cu aproape 4000 de locuitori fiecare : Corod şi Matca.

[ Informațiile și datele prezentate sunt reproduse parțial după Volumul II, Țara Românească, al Enciclopediei României, editura Imprimeriei Naționale, 1938, lucrare elaborată sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]


Comentariile sunt închise.